Deplasarea obiectelor prin puterea gândului nu mai este o tehnică exclusiv SF

Deja folosite pentru a ajuta persoanele paralizate, tehnicile care
permit transformarea gândurilor în acţiuni, prin captarea anumitor unde
cerebrale, şi-au făcut intrarea în universul cotidian, odată cu
lansarea unor jocuri şi a unor dispozitive controlate prin puterea
minţii.




Deplasarea unei mingi în cadrul unui joc real, precum Mindflex
creat de compania Mattel, sau decolarea unei nave spaţiale virtuale
pilotate doar cu ajutorul puterii minţii, precum în filmul
"Războiul stelelor", considerate adevărate performanţe care ţineau
de magie sau de domeniul ştiinţifico-fantastic, au devenit
realităţi în universul cotidian al societăţii secolului al
XXI-lea.
În timpul Jocurilor Olimpice de la Vancouver, societatea
canadiană Interaxon a propus publicului să controleze de la
distanţă, "prin puterea gândului", sistemul de iluminare al
cascadei Niagara, al turnului din Toronto sau al Parlamentului din
Ottawa, cu ajutorul internetului şi al imaginilor video.
La Praga, muzicienii din Multimodal Brain Orchestra, purtând
căşti prevăzute cu electrozi, au interpretat diverse compoziţii
muzicale, fără a-şi folosi mâinile, în aprilie 2009, în închiderea
conferinţei europene "Science beyond Fiction".
Pornirea unui televizor, manipularea unui robot, a unei proteze
sau a unui scaun cu rotile, scrierea unui text prin alegerea
literelor de pe un ecran reprezintă tot atâtea aplicaţii devenite
posibile graţie interfeţelor creier-computer, prin interpretarea
unor semnale cerebrale, fără a se ajunge totuşi la "citirea
gândurilor".
Experimentate mai întâi în cazul unor persoane cu handicapuri
severe, aceste tehnici se orientează în prezent către un public
mult mai larg, prin lansarea unor jocuri, precum Mindflex,
comercializat recent de compania Mattel în Statele Unite.
Compania americano-australiană Emotiv le propune utilizatorilor,
prin casca Epoc, echipată cu 14 senzori, o aplicaţie "afectivă",
care le permite acestora să îşi controleze răspunsurile emoţionale
cu ajutorul unei "hărţi a activităţii mintale", furnizată în timp
real.
Compania le-a dat de înţeles producătorilor de jocuri video că
există posibilitatea "de a adăuga o dimensiune suplimentară" în
ceea ce priveşte interacţiunile cu personajele, "ca un răspuns la
sentimentele utilizatorului".
"Măsurarea stării emoţionale a unei persoane, astăzi, pornind de
la o electroencefalogramă, este un procedeu extrem de complicat", a
declarat Olivier Betrand, directorul departamentului de cercetare
de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale
(INSERM).
Însă un plasture sau un electrod plasat pe fruntea unei persoane
captează activitatea muşchilor feţei, mişcarea ochilor, a
sprâncenelor, "pentru a recupera o emoţie", a explicat Anatole
Lecuyer, specialist în cadrul Institut National de Recherche en
Informatique et Automatique (INRIA), care a participat la
conceperea programului informatic Openvibe.
Capabil să analizeze undele cerebrale în timp real, acest
program deschide calea pentru punerea la punct şi a altor aplicaţii
în beneficiul persoanelor cu handicap. În prezent, o serie de
jocuri video sunt concepute în colaborare cu firma Ubisoft, care a
realizat deja, în mai 2009, un program ce permite decolarea unei
nave spaţiale virtuale pilotate cu puterea minţii.
Şi aplicaţiile terapeutice sunt prevăzute în viitorul apropiat.
Purtând căşti conectate la mulţi electrozi, pacienţii hiperactivi
vor putea să înveţe să îşi focalizeze atenţia, iar persoanele
suferind de dureri cronice vor putea să se simtă mai bine,
reglându-şi singuri activitatea cerebrală.
Folosirea acestor interfeţe externe presupune acordul
persoanelor vizate: "La nivelul actual al tehnologiei moderne, dacă
persoana nu este motivată, atunci tehnica respectivă nu va
funcţiona", a declarat Anatole Lecuyer. "Astăzi, pentru a putea
descifra intenţiile sau starea mintală a unei persoane, aceasta
trebuie să coopereze", a explicat Olivier Bertrand.
Însă, previn experţii în domeniu, odată cu descoperirea tehnicii
de implantare a electrozilor în creier, aşa cum se practică pentru
a trata maladia Parkinson, riscul de manipulare mintală nu este
exclus.