Istoria Cutremurelor Inceputul

Acum, comunitatea ştiin­ţifică îşi reiterează avertismentele şi
susţine că presiunea crescută din interiorul faliei ce traversează
statul din Caraibe ar putea declanşa un seism cel puţin la fel de
puternic. Acelaşi fenomen se poate întâmpla şi în alte locuri de pe
glob, iar autorităţile locale trebuie să fie pregătite.

Falia Noul Madrid, pericol pentru SUA

Seria
de cutremure, la începutul secolului al XIX-lea (cel mai puternic în
1812, cu o magnitudine 7,2), de-a lungul faliei Noul Madrid - ce
traversează porţiuni ale statelor Illinois, Missouri, Arkansas,
Kentucky, Tennessee şi Mississippi - a devastat o zonă de trei ori mai
mare ca aceea afectată de seismul din 1906, de la San Francisco.

Noul
Madrid este falia cea mai periculoasă pentru Statele Unite,
aglomerările urbane cele mai ameninţate fiind Saint Louis şi Memphis.
Agenţia americană pentru situaţii de urgenţă (FEMA) a avertizat în 2008
că un cutremur major la nivelul faliei amintite s-ar putea solda cu
„cele mai grave pagube provocate de o catastrofă naturală, în Statele
Unite".

Istanbulul, vulnerabil

Seismul
din 1999, de la Izmit, oraş situat în apropierea coastelor Mării Negre,
la sud-est de Istanbul, a avut o magnitudine de 7,9 şi a făcut 18.000
de victime. Trei luni mai târziu, o replică s-a soldat cu aproape
900 de morţi.

În ultimii 40 de ani, în Turcia au avut loc şase seisme soldate cu cel puţin 1.000 de victime fiecare.

Seismologii
avansează o ipoteză îngrijorătoare: următorul cutremur s-ar produce la
vest de Izmit şi ar lovi sudul Istanbulului. Deşi specialiştii susţin
ipoteza producerii unei serii de evenimente de mai mică amploare, decât
a unui singur megaseism, situaţia nu e deloc liniştitoare pentru cele
12 milioane de locuitori ai oraşului amintit.

Australia: seisme imprevizibile

Contrar
celorlalte ţări amintite, Australia nu se află deasupra unei falii
dintre două plăci tectonice. Activitatea seismică este rezultatul
mişcărilor tectonice ce au loc mai departe de continent. Din această
cauză, nicio regiune din Australia nu se află la adăpost de cutremure,
iar anticiparea lor este extrem de dificilă.

E drept,
cele mai multe seisme australiene nu au fost prea puternice şi au lovit
doar regiunea subpopulată din centrul ţării, stricăciunile fiind
nesemnificative.

Pericolul e însă altul. Seismele
australiene sunt imprevizibile, iar materialele de construcţie
utilizate în oraşe mari precum Sydney sunt vechi şi uzate. A
demonstrat-o seismul relativ minor (magnitudine 5,5) de la Newcastle,
în 1989, ce a provocat pagube de peste un miliard de euro. Un cutremur
ce ar lovi Sydney - cu o populaţie de 15 ori mai mare - ar fi ucigător.


Nepalul, următorul Haiti?

Situată
în sudul Munţilor Himalaya, capitala Nepalului, Katmandou, se află la
joncţiunea dintre plăcile tectonice indiană şi eurasiatică. Deşi în
ultimii ani aici nu au avut loc seisme majore, geologii au atras
atenţia asupra numeroaselor falii de-a lungul lanţului himalayan, ce
comportă riscul producerii unui cutremur de mare amploare chiar în
capitala nepaleză.

Nepalul e total nepregătit pentru un
astfel de eveniment: construcţiile sunt neadaptate, iar populaţia
urbană creşte în continuu. Îngrijorător e şi faptul că ultimul seism
major datează din 1988 (magnitudine de 6,, iar cu cât intervalul
între astfel de evenimente e mai mare, cu atât următorul va fi mai
puternic. La fel ca Haiti, Nepalul a fost scena unor tulburări politice
de lungă durată (un război civil de peste un deceniu, încheiat în
2006), nici în prezent ţara nefiind stabilă politic şi economic.

Japonia: tsunami şi risc nuclear

Japonia
este prin excelenţă ţara cutremurelor. Din această cauză, niponii au
investit masiv în domeniul prevenirii dezastrelor, în cel al
infrastructurii seismo-rezistente şi sunt cel mai bine pregătiţi din
acest punct de vedere. Se mai întâmplă însă şi tragedii, cum a fost cea
de la Kobe, în 1995. Atunci, seismul, cu o magnitudine de 6,8, s-a
soldat cu peste 6.400 de victime.

În această ţară,
pericolul rezidă în enorma densitate demografică a oraşelor. Dacă Tokyo
sau Kyoto ar fi lovite, numărul victimelor ar putea depăşi 60.000. În
plus, activitatea seismică din largul coastelor japoneze o face
vulnerabilă la tsunami. Un alt risc, deloc neglijabil: Japonia se
bazează pe energia nucleară. Or, seismul din 2007 a provocat o scurgere
periculoasă la centrala nucleară de la Kashiwazaki.

Vrancea nu este în „Top 5"

Zona
„responsabilă" de cel mai cumplit seism ce a lovit România în ultimele
decenii nu a fost inclusă de geologi pe lista de mare risc. De altfel,
şi Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a
Pământului, susţine că următorul seism de mare intensitate nu va avea
loc în curând. Pagubele ar putea fi însă uriaşe din cauza modului
haotic în care s-a construit în Bucureşti şi în alte oraşe ale
României. Mărmureanu exclude şi orice conexiune între mişcările
seismice din Haiti şi unele ce ar putea avea loc, în această perioadă,
la noi în ţară.

Record indonezian

Recordul
nedorit în materie de intensitate îl deţine Asia de Sud-Est. Cutremurul
din decembrie 2004, din largul Insulei Sumatra (Indonezia), a avut o
magnitudine de 9,1 şi a fost urmat de un tsunami gigantic, ce a ucis
peste 220.000 de persoane, în zece ţări.