Noi paşi spre descoperirea vieţii din Univers

Cercetătorii au observat
pentru prima dată, prin imagerie directă, spectrul luminos al unei
exoplanete, care conţine semnături de elemente chimice la suprafaţă.
Este un pas crucial în cercetarea activităţii biologice extraterestre.
Dacă răspunsul la întrebarea despre posibilitatea existenţei unei forme
de viaţă în afara Pământului s-ar afla în spatele unei uşi, oamenii de
ştiinţă au privit prin gaura cheii. Un grup de astrofizicieni
germano-canadian a reuşit să obţină spectrul luminos al unei planete
care se învârte în jurul unei stele aproape la fel de mari ca Soarele,
situate însă la 130 de ani lumină de Pământ, informează cotidianul
elveţian Le Temps.
„Spectrul unei planete
este ca şi amprenta sa chimică, explică Markus Janson, de la
Universitatea din Toronto. Având această informaţie, putem să înţelegem
mai bine cum s-a format planeta şi, pe viitor, am putea găsi semne ale
prezenţei vieţii”. „Este primul pas spre scopul nostru: să cunoaştem
mai bine fizica, compoziţia, densitatea acestor lumi care sunt
exoplanetele”, spune Willy Benz, profesor de planetologie la
Universitatea din Berna, care n-a participat la acest studiu, publicat
în Astrophysical Journal.
Au fost
descoperite 424 dintre aceste planete, situate în afara sistemului
solar, prin metoda vitezelor radiale sau prin identificarea pe o
imagine a cerului, luată direct. Această ultimă tehnică a permis în
2008 descoperirea stelei HR 8799 din constelaţia Pegas şi a trei
planete gigant în jurul ei, de 7-10 ori mai mari decât Jupiter, ca şi a
unei centuri de asteroizi ca în sistemul sistemul nostru solar.
Aşa
cum curcubeul se descompune în mai multe culori (fiecare caracterizată
printr-o „lungime de undă”), lumina emisă de planetă are un spectru de
diferite unde luminoase. Acestea sunt pline de informaţii, pentru că
lungimile de undă sunt tot atâtea semnături ale componentelor chimice
specifice care se găsesc la suprafaţa şi în atmosfera planetei. După
analiza componentelor, astronomii vor putea spune dacă vreo exoplanetă
prezintă urme de activitate biologică.
Acest
exerciţiu de spectroscopie a fost desfăşurat şi în 1990: „Sonda
Galileo, în drum spre Jupiter, şi-a orientat instrumentele spre planeta
albastră pentru a verifica dacă amprenta spectrală a vieţii ar putea fi
vizibilă în lumina sa, explică un specialist în exobiologie. Aparatul a
dezvăluit prezenţa unor cantităţi de oxigen, ozon şi metan, acesta din
urmă fiind produs pe Pământ de organismele vii”. Astronomii speră să
facă acelaşi lucru observând exoplanetele cu telescoapele. Sunt încă
departe de rezultate: „Analiza nu spune nimic despre posibillele
componente ale atmosferei HR 8799, exoplaneta observată”, spune un
cercetător. Oamenii de ştiinţă privesc spre viitor. Din 2020,
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) ar urma să lanseze misiunea Darwin, un
grup de cinci telescoape care vor face spectroscopie din spaţiu. Tot
atunci, Extremely Large Telescope (ELT), cu oglinda sa gigant de 42 m
şi devizul de un miliard de euro, ar trebui să scruteze atmosfera
exoplanetelor, mai notează Le Temps.